Pădurea cu legume și-a propus de la începuturi să fie despre 100% cultură organică, adică fără compuși chimici care ar afecta mediul, sau altfel spus agricultură care susține viața în toate formele ei!
Am fost atât de fericiți când am găsit ferma didactică Harnaj, un mic colț de rai chiar în punctul ”G” al capitalei, adică zona care dă fiori și celor mai corporatiști dintre corporatiștii Bucureștiului: zona Băneasa! Era locul ideal: teren neexploatat de ceva ani, singurele activități artistice, mă scuzați, agricole erau orele de condus tractorul, acompaniate accidental de un semănat de trifoi sau mazăre. Ce să mai! Totul foooarte prietenos cu natura!
Am simțit un elan plin de evlavie, când ne-au venit rezultatele de laborator pentru probele de sol: încărcătură de nutrienți bună spre foarte bună, sol ușor acid pH 6.5 – 7, singura necunoscută: conținutul ridicat de argilă!?! Ehh, adică un sol greu, carevasăzică ține apa, dar nimic grav să te țină din plantat răsaduri care vor da naștere unor ”fructe” rotofee, scăldate de razele soarelui.
Simțeam fluturașii în adâncul ființei! Cum aveam să știm că fluturașii vor dansa în curând și pe răsadurile noastre, marca Stațiunea Legumicolă Buzău, măi-măi!?!
Dar să revenim, totul părea că astrele s-au aliniat în cel mai desăvârșit dans al ielelor, pentru ca Pădurea cu Legume să crească … și să tot crească, ca personajele din basm, într-un an cât alții în șapte!
Și cuprinși de energia momentului am început să plantăm: tomate, ardei kapia, castravete, vinete! Ahh, asta a fost după ce, în primele 3 luni am derulat operațiunea ”instalat solarii”! Că deh, mulți au solariile lor, dar puțini montate de ei înșiși, cu sudoarea frunții și cartea tehnică care explică 3 modele diferite de solarii într-un singur manual L! Dar nu contează, am făcut-o și pe asta, am montat solariile ca niște furnici ce construiesc un mușuroi, cu trudă multă și creativitate până la Dumnezeu!
Și am stat cu inima la gură, oare s-or prinde? Hei! Acum vorbesc despre răsaduri, ele să se prindă, da!? Că doar muncirăm cu toții: echipă, voluntari Pădurea Copiilor, voluntari de la Școala Europeană, elevi în practică de la Harnaj! Eii… și ce să vezi?!? Când ne era lumea mai dragă, adică planta mai mândră de aproape s-o deochi… pac, apărea câte un minuscul răufăcător; cică afide, musculița albă, acarianul roșu; măi, măi! să zici că e parada culorilor nu inventarul insectelor dăunătoare!
Atunci a fost un moment în care mi-am spus: Până aici! Până când o viață crudă! Dar… am început să aflăm de una, de alta, ca daca dai cu Deefort, cu Laser, ajuți planta să crească, insecta să se… topească! Scuzați! N-am găsit altă rimă, dar … ați înțeles mesajul!
Am respirat ușurați, cca 2 săptămâni, apoi din nou: și dăi cu purice negru și dăi cu afidă și dăi cu Colorado, eii nu râul, ci gândacul! Așa am început să mai citim si rețetarul de tratamente 100% home-made. Și am făcut melanjul ce avea să devină remediul de la kapia: bicarbonat de sodiu, ulei alimentar de floarea soarelui, lichid organic concentrat si… secretul: APĂ! Rețeta: 25 l apă, 250 gr bicarbonat de sodiu, 2 l ulei floarea soarelui și 40 ml de lichid organic concentrat! O bunătate! 24 de ore mai târziu, ardeiul, strălucea senin fără nicio urmă… ei poate un pic, luciu de ulei… alimentar.
Eu sper să mai avem liniște o vreme, adică fără răufăcători din aștia minusculi, dar stați pe-aproape că ne auzim cu noutățile, până atunci încercați rețeta de mai sus, aplicabilă pe 250 mp.